Imagini şi informații despre Ploieşti așa cum au fost adunate şi puse în pagină de Ioan Groşescu, autorul monografiei “Mahalalele Ploieştilor”, publicată la editura Karta Graphic – Ploieşti, în 2008. Imaginile vechi ale oraşului sunt adunate din diverse surse, iar cele noi reprezintă în exclusivitate fotografii realizate de autor. Informațiile furnizate în explicația la imagini sunt verificate cu documente.

Așezarea Ploieşti este atestată documentar în registrele cu socoteli ale negustorilor din Brașov abia în 1503, însă săpăturile arheologice au scos la lumină dovezi ale existenţei în aceste locuri a unei necropole de acum circa 4.000 de ani.

265 imagini, până pe 27 martie 2010

Mahalaua Sfântul Nicolae Vechi

Ruinele Bisericii Sfântul Neculae Vechiu (str. Mihai Bravu nr. 105), considerat de istorici “cel mai vechi monument de arhitectură medievală  în piatră descoperit până acum, existent pe teritoriul actualului oraș, datat la finele secolului al XVI-lea, ipotetic atribuit voievodului Mihai Viteazul”, ceea ce permite, spun cercetătorii, ca “începuturile oraşului Ploieşti  să poată fi devansate cu cel puţin o jumătate de secol”. Reproducere foto realizată în 1904

2005. Venerabila Biserică Sfântul Nicolae Vechi, lângă ruinele bisericii vechi. Din 2009, nu se  mai vede din strada Mihai Bravu. Construcţia din beton armat, care se vede dincolo de gard, a crescut mult mai înaltă decât turla bisericii

2005. Clopotniţa, înălţată în 1856, înfruntă trecerea timpului cu puterile sale. Abia în 2008 au început lucrări de restaurare

2005. Peste drum de strada Dimitrie Cantemir, desfundată şi plină de gropi, pe care se ajunge la Biserica Sfântul Nicolae Vechi, monument istoric de arhitectură şi cultură, se înalţă majestuos Spitalul de obstetrică ginecologie, construit prin 1987-1988.

2005. Strada Mihai Bravu

2005. Vilă construită la intersecţia străzii Alexandru Vlahuţă cu Carpenului, pe locul în care au fost „casele de piatră” ale boierilor Moruzeşti

2005. Pe la începutul străzii Mihai Bravu, Hotelul “Găzarilor”

Mahalaua Tabaci

2010. Biserica domnească – Sfinţii apostoli Petru şi Pavel, înălţată în 1639, de către domnul tării Româneşti Matei Basarab (din pricina gardului nu se poate vedea în toată splendoarea)

2005. În locul cocioabelor tăbăcarilor, inundate de pârâul Dâmbu, pe malul său drept, s-au construit blocuri care se întind până la întâlnirea cu strada Mihai Bravu.

2005. Capătul de est al străzii Pielari, dincolo de pârâul Dâmbu. În fundal, se văd instalaţiile Rafinăriei Româno-americană, numită mai târziu Combinatul Petrochimic Teleajen, azi, Luk Oil

Mahalaua Sfânta Vineri

1871. Imagine cu strada Regală şi biserica Sfânta Vineri, parte componenta a unui panoramic, luat de doi fotografi austrieci, din foişorul primăriei vechi

1929. Strada Regală, văzută dinspre strada Justiţiei (azi, N. Bălcescu), cu Biserica Sfânta Vineri (reconstruită, cu două turle în plus). În fundal, se vede, în dreapta, Spitalul Predinger (care lipseşte din panoramicul din 1871), în stânga, în fundal, Spitalul Boldescu.

* Biserica Sfânta Vineri, în 2010

2009. Palatul Şcoalelor Comerciale “Spiru Haret”, operă a arhitectului Toma T. Socolescu,  dat în folosinţă parţial în 1926 şi total, fără aripa care care fi trebuit să închidă careul, în august 1928. După război, clădirea şcolii de pe bulevard fiind grav avariată, aici s-a mutat, cu profesori, elevi şi documente, Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel”, devenit Şcoala Medie nr.1, apoi, din 1952, Liceul „I. L. Caragiale”, apoi Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”

2005. Casa de pe Strada Romană, colţ cu strada George Coşbuc (fostă Negustori), construită în 1881, transformată, inteligent, de noii proprietari în Casa Terasa Acapulco

2010. Palatul telefoanelor şi biserica Sfânta Vineri, care fac parte din mahalaua Sfânta Vineri şi Hotel Prahova, care făcea şi face parte din mahalaua Sfântul Nicolae Nou.

Primăria Veche, cu foişor, construită în 1868 (observaţi în partea dreaptă trei pini)

2010. Acest pin, care a supravieţuit lângă Hotel “Prahova” a rămas singura mărturie a existenţei aici a primei primării, numită Primăria veche cu foişor (în clădire îşi avea sediul şi pompierii), construită în 1868. Încă din 1847, municipalitatea a cumpărat de la văduva lui Gh. Smântână salonul şi şase încăperi, construit de în 1837. Aici a funcţionat primăria până în 1894, când se mută în primăria nouă. Această clădire este demolată după cutremurul din 1940, care a afectat-o grav

2005. La marginea de răsărit a mahalalei, un cămin pentru nefamilişti al cooperativei “Constructorul” a fost transformat în hotel

2005. Sâmbăta şi duminica, la Obor, lângă pârâul Dâmbu

1935, 25 octombrie. Primarul Predescu inaugurează podul peste pârâul Dâmbu, de la bariera Bucov

Mahalaua Sfântul Dumitru

2005. În această clădire, situată la intersecţia străzii Bunavestire cu strada Izvoarele, a fost Hanul “La Salcia Pletoasă “

2005. Cartierul Moţoiu, de dincolo de bariera Unirii. Strada Caporal Dumitrescu. Şandramalele, casele din chirpici şi gardurile dărăpănate coexistă cu casele noi şi automobilele, care nu se sfiesc de hârtoape şi noroaie

2005. Şcoala din  cartierul Moţoiu, aflată în imediata apropiere a căii ferate Ploieşti-Buzău

1871. Imagine a Ploieştilor văzuţi din foişorul primăriei vechi

Mahalaua Maica Precista

2010. Casa farmacistului Demetrescu, situată la intersecţia străzii Nicolae Bălcescu,  fostă N. Filipescu, Justiţiei, Poştei, cu Mihai Bravu, fostă Sf. Nicolae, Abagii. La parter, farmacia cunoscută sub numele de „La Bărbosu’ ” , mutilată prin montarea termopanelor în locul unei tâmplării superbe. A fost construită în 1952 şi în acelaşi an a fost naţionalizată.

2005. Casa compozitorului Paul Constantinescu, de pe Strada Nicolae Bălcescu, nr.15, fostă Justiţiei (construită în 1868-1870), azi, casă memorială închinată acestuia; Lucrare plastică ce aparţine sculptorului Dumitru George, amplasată în curte, lângă un pin secular, declarat monument al naturii

Casă construită prin 1873 de Ștefan Macovei, situată pe strada Nicolae Bălcescu nr.25, fostă Justiţiei nr.36, în care, în mai 1877, a locuit marele duce Nicolai al Rusiei. Curtea, unde erau magaziile de lemne, remiza pentru trăsuri, grajdurile pentru cai,  era mult mai mare față de cum este azi. Aici a funcţionat Muzeul de istorie (azi, anexă a acestuia)

Aşa numita Casă Cantili (construită în 1908), de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 11, azi proprietatea Societăţii “Petroconsult” (monument arhitectonic protejat)

2005. Casa lui Nedelcu-Nedeianu, apoi a ceauşului Gh. Panait, azi, Muzeul Republican al Petrolului. Staţia traseului “7”, care asigură, la 30 de minute, legătura cu periferia (mahalaua Sfântul Dumitru)

2005. Casa lui Hristu Cantilli, din faţa bisericii Maica Precista. În fundal (dreapta), Hotelul “Prahova”, construit pe locul în care s-a aflat Primăria veche cu foişorul de foc

2005. Casa avocatului Constantin Stoicescu, fiul dascălului de muzichie Ioniţă Stoicescu, de pe Strada Armoniei, în apropierea bisericii Maica Precista

Mahalaua Sfinţii Voievozi

În 1935 şi în 2010. Casa “Hagi Ivanciu Podan” (monument de arhitectură construit prin 1785) , negustor căldărar, înmormântat în curtea bisericii Sfinţii Voievozi, de pe strada Sfinţii Voievozi

2005. Casa Toboc, construită în 1924, de ardeleanul Dumitru Bute, alias Dumitru Dumitrescu, aflată pe strada Democrației nr. 1, în imediata apropiere a casei Hagi Podan. La subsolul şi la parterul acestei case a funcţionat tipografia „Lumina”, cumpărată de Toboc de la Gheorghe Radovici – avocat, primar din partea socialiştilor (la finele lunii mai 1877, l-a găzduit câteva ore, în casele sale din mahalaua Sfântul Gheorghe Vechi, pe țarul Alexandru al II-lea). Aici a locuit o vreme, la mansardă, actorul Toma Caragiu.

2010. Strada Ștefan cel Mare. Şcoala Primară de Băieți, văzută de pe strada Nicolae Bălcescu (la bombardamentele din 1944 şi-a pierdut etajul I şi a rămas până azi doar cu parterul), construită prin 1850, azi, Şcoala Sportivă. Aici a învățat I. L. Caragiale. Vizavi de ea, Casa Şcoalelor (în avansată stare de degradare), la parterul căreia a funcţionat Cinema “Roxi”, devenit “Tineretului”. În fundal, Palatul administraţiei financiare în care a funcţionat şi mai funcționează Tribunalul.

1933. Grădina Publică, cu fântâna având în mijloc statuia lui (Neptun) Atlas, se întindea: din faţa actualului Hotel “Prahova”, spre Tribunal, până la coltul bulevardului, vizavi de Poșta actuală. S-a inaugurat oficial, spune, eronat, arhitectul Toma T. Socolescu, în 1926. C. N. Debie susține că, în 1880, aici cânta fanfara, ofițerul în armata rusă Victor Tuderus, prezent la Ploieşti în mai 1877, scrie în jurnalul său că s-a plimbat în “frumoasa grădină publică în care cânta orchestra“, iar Troţki scrie în ziarul “Kievskaia mîsli” din Kiev, în 1913, despre grădina publică şi fântână, pe care le văzuse într-o vizită făcută lui Ctin. Dobrogeanu Gherea. S-a desființat, într-o singură noapte, în 1936.

Baia municipală, începută de Radu Stanian şi vândută primăriei. (Cel care trimite vederea – cam agramat – menționează că orașul Ploieşti este frumos şi că  a închiriat o bicicletă – azi nu există un asemenea serviciu !- , cu care s-a plimbat

Baia Municipală. Făcând comparație cu celelalte două imagini, aceasta este filmată dintr-un alt unghi. În clădirea aceasta, situată în colțul dinspre strada Gh. Lazăr al blocului din spatele monumentului poetului Nichita Stănescu, s-a înființat prima bibliotecă a oraşului, care a purtat şi poartă numele de “Nicolae Iorga”

1975, 2010. Pe Strada Gheorghe Lazăr. În fundal,  clădirea construită pentru administrația financiară, dar folosită şi azi pentru Tribunal

1960, 2010. Clădirea în care a funcţionat sala “Universel” (care se închiria pentru spectacole, întruniri politice şi petreceri), proprietatea lăutarului Marin Dobrică. Mai târziu aici a funcţionat Cinema Odeon (devenit Rodina), unde a rulat primul film cu sonor. În stânga acestei clădiri, vizavi de Muzeul de Istorie şi Arheologie, pe strada Teatrului, s-a construit Teatrul Municipal “Toma Caragiu”), iar în dreapta acestuia a fost amplasată statuia actorului Toma Caragiu (realizată de sora sa), elev, actor, director de teatru în Ploieşti.

2005. Primul local al Gimnaziului “Sfinţii Petru şi Pavel”, ridicat, în 1864, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, cel care a realizat şi clădirea universității din București (nivelul II s-a realizat după 1868), consolidat şi renovat în anii 1990-1994. Aici, azi se află Muzeul Județean de Istorie şi Arheologie Prahova

1936. La dezvelirea bustului lui I. G. Duca (în dreapta, se vede clădirea Băncii Naționale, clădirile (probabil, casele liberalului Ion Radovici) în locul cărora  s-a construit Poșta actuală, unde şi-a avut sediul Oficiul Stării Civile). Deci, amplasarea statuii trebuie să fi fost peste drum de Poșta, în colțul dinspre bulevard al Scuarului Nichita Stănescu

2010. În acest loc, despărțit de Tribunal de Str. Dr. Bagdazar, a fost Grădina Grivița, prima sală publică de spectacole, sală în care a rulat film sonor la nici o săptămână după ce fusese prezentat în sala “Odeon”

1954. Statuia lui I. G. Duca nu este încă dărâmată; sunt în continuare în picioare clădirile în locul cărora s-au construit blocurile care flanchează actuala Piață a librarilor şi florarilor

2005. Acest bloc de pe strada Ștefan cel Mare (fostă Ulița Sfinţii Voievozi), este așezat peste locul unde a fost numărul 46, unde s-a aflat “Hanul Dracului „ şi casa închiriată de avocatul Luca Caragiale, unde a locuit cu soția şi cu fiul său Iancuţu până în 1870

Casa arhitectului Toma T. Socolescu, așa cum a fost concepută (construită în 1915)  şi cum este în 2010. Blocul, situat la intersecţia străzii Gh. Lazăr cu strada Ștefan cel Mare, avea la parter prăvălii (pe colţ era Brutăria Sănătatea), la etajul I locuința familiei Socolescu, la etajul II, camere destinate închirierii. La bombardamentele din 1944, a fost lovit din plin şi a fost grav avariat. A fost reconstruit şi consolidat de ruși așa după cum se vede

Mahalaua Bunavestire

2005. “Pomul Verde”. Aici, la 1860, a fost construit birtul cu han şi cu grădină. Numele actual şi l-a luat mai târziu

2005. Construcţie nouă pe Buna Vestire, în care funcţionează cabinete de stomatologie şi de medicină generală

2005. Clădire de pe strada Diligenței, unde a fost stație de poștă

Mahalaua Sfinţii Împărați

Într-o vedere din 1901 şi în 1997. Biserica Sfinţii Împărați, înălţată după planurile arhitectului Toma N. Socolescu

1929. Calea Câmpinii. După demolarea caselor aflate pe stânga, s-au construit Galeriile Comerciale Ploieşti, blocuri cu șpații de locuit, s-a amenajat spațiu verde, iar, dincolo de el, s-a construit bloc, la parterul căruia s-a înființat Restaurantul “Ciocârlia”, desființat în 2006. În locul clădirii de pe dreapta, se va construi, în 1933, Palatul Justiţiei

1978. Cinema “Victoria”, fost “Fantasio”, de pe Calea Câmpinii şi alte imagini din aceeași perioadă de pe această importantă arteră a oraşului

1978. Calea Câmpinii, azi, Bulevardul Republicii (pe partea dreaptă – zonă demolată spre a face loc Galeriilor Comerciale Ploieşti; pe dreapta, Palatul Culturii). În fundal, blocul din capul bulevardului, vizavi de „Poșta Mare „

1978. Cârciuma « Trei Iepuri », situată, cu aproximație, peste drum de Cinema « Victoria »

1970. Calea Câmpinii. Localul L acto-vegetarian “Doina”, din colțul străzii Vasile Lupu

Casa de Cultură a Sindicatelor, construită în 1971, în compania Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova şi a noului palat al PETROM

1951. Calea Câmpinii. În dreapta, se vede un colţ din Palatul Justiţiei, inaugurat în 1932. Mai supraviețuiau stâlpii ornamentali, tip felinare. Pe fundal, turnul Catedralei

1921, 1923, 1926, 1929. Calea Câmpinii – Bulevardul Ferdinand, azi, Republicii. Colțul dinspre Strada Doftanei (fostă şi revenită la Take Ionescu). Se văd construcțiile în locul cărora s-a construit cinematograful “Cinemascop”. Se pot citi firmele: “Mărunțișuri”, “Negulescu”, “Hotel Central” (fost Europa)

1900. Hotel Europa (construit în 1886), cu apreciatul Restaurant “Berbec”

2005. Hotelul “Europa”, refăcut, consolidat şi extins în stilul original, dar rebotezat, neinspirat, “Central” fără să se țină cont de tradiție

2005. Casa Dobrescu (în care azi se află Muzeul memorial “I. L. Caragiale”) – umbrită de blocurile care s-au construit în rând cu cinematograful “Patria” -, fostă a lui Gheorghe Teodor Simigiul-sârbu, în care, în 1821, a fost găzduit Alexandru Ipsilante şi unde, cât a stat el şi ceva după, eteriștii au organizat petreceri fastuoase

2005. Supermagazinul “Omnia” şi blocul la mezaninul, parterul şi subsolul căruia se află modernele Galerii Comerciale Ploieşti, construite după planurile arhitectului Sever Niţu

2005. Sediul Băncii de Dezvoltare-Societe General, construit după 1990

2005. Clădire aflată la intersecţia Bulevardului Republicii cu strada Tache Ionescu, fost sediu al B.C.R.

2009. La dezvelirea bustului monumental al lui Take Ionescu – operă a sculptorului Ștefan Macovei

Mahalaua Sfântul Gheorghe Vechi

1924, 1930, 1931. Clădirea Liceului “Sfinţii Petru şi Pavel”, construită în 1898, înainte de a fi  mutilată de bombardamentele din 1943-1944.  Şi după 1944, când a fost mutilată încă o dată, prin modul în care a fost refăcută

1901. Monumentul Vânătorilor, amplasat la primul rond al bulevardului

1930. Monumentul Vânătorilor, închinat eroilor de la Grivița, (Foto: J. Schwarzfeld, Pasagiul Cooperativei, nr. 9), aflat tot la Rondul I al bulevardului. În dreapta, casa avocatului Stelarian Zamfirescu, de o jumătate de secol, sediul Policlinicii cu plată

2010. Palat construit în 1880, după planurile arhitectului bucureștean Ion Negrescu, de bancherul şi petrolistul  Ghiță Ionescu, fost primar al Ploieştilor, tatăl liberalului Ion Ionescu-Quintus, şi el bancher, negustor, fost primar al Ploieştilor, la rândul său, tatăl senatorului Mircea Ionescu-Quintus, ministru al justiției după 1989. Moștenitorii l-au vândut municipalității. Aici a funcţionat o vreme Prefectura. Azi găzduiește Muzeul de Artă

*  Clădire situată în aceeași curte cu palatul Gheorghe Ionescu, construită ca anexă a acestuia (folosită pentru grajduri, locuințe ale personalului, dependințe  etc.), a fost reamenajată şi, de cel puțin 5 decenii, aici a funcţionat şi funcţionează “Cercul militar”

2005. Casă construită pentru doctorul transilvănean Ion Cloaje şi cumpărată de Ștefan D. Moţoiu, comerciant de fierărie, fost ajutor de primar al Ploieştilor, deținut politic la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Azi, aici funcţionează restaurantul cu grădină “Bulevard”,

2005. Casa construită de Radu Stanian şi modificată de avocatul, petrolistul, politicianul liberal, deputat şi senator Nicolae Constantinescu Bordeni, care a cumpărat-o, cunoscută sub numele de “Casa Căsătoriilor”, pentru că aici a funcţionat câteva decenii Serviciul de Stare Civilă al primăriei. A fost retrocedată moștenitorilor proprietarului şi, rămânând pustie, se deteriorează pe zi ce trece.

1920, 2010. Casa cu trei nivele, construită cu aproximație în anul 1870 (alături de restaurantul “Bulevard”), pentru Luca Elefterescu, moșier, politician conservator, de mai multe ori prefect al județului. După război, casa a fost cumpărată de Th. Masterson. Azi, aici funcţionează  Muzeul Ceasului,  înființat de Profesorul Emerit şi muzeograful de excepție Nicolae I. Simache, al cărui bust, realizat de sculptorul Constantin Ionescu, se află amplasat în curte

2009. Casa moșierului Alexandru Radovici, bancher, avocat, primar, deputat, ministru

2010. Casa inginerului silvic C.C.Anghelini (pe stânga, cum privești spre centru), lângă administrația financiară

2010. Pe bulevard (pe dreapta, cum privești spre centru), două case construite de arhitectul Toma T. Socolescu; în cea din dreapta imaginii funcţionează “Credit Ţiriac Bank”, cealaltă ???

Casa (din spatele statuii lu Radu Stanian, vizavi de restaurantul “Prestij”), azi proprietatea negustorului Nely Dăscălescu (MDCCCLXXXXV – 1895)?????

Pe bulevard. Casa în care funcţionează restaurantul “Prestij”      ?????

2010. Pe bulevard (pe stânga, cum privești spre centru, înainte de restaurantul “Prestij”), casa lui Grigore Scorţeanu, construită după 1900, pentru un italian, de către arhitectul Simonis. A fost cumpărată de omul de afaceri Max Schapira, apoi de “Creditul Minier”, care a folosit-o pentru birouri

2010. Casa Mănciulescu (de lângă Direcția de Statistică)

2010. Casă construită prin 1940, de către arhitectul Constantin Iotzu pentru Gheorghe Iosifescu (aici a funcţionat Direcția de Statistică). A fost retrocedată moștenitorilor, care au renovat-o şi au deschis “Vigo Hotel”

2005. Pe bulevard (pe partea stângă, cum privești spre centru). Sediu de băncii “Bancpost”

2010. Pe bulevard (pe partea dreaptă, cum privești spre centru). Aici au avut sediu sindicatele, acum o folosește primăria ????

2010. Pe partea dreaptă a bulevardului, cum privești spre centru, casa Matache Ștefănescu. Aici funcţionează un restaurant ????

2010. Bustul lui Ion Luca Caragiale, realizat de sculptorii Gh. Damian şi Gh. Coman, dezvelit în 1952, situat în parcul vecin cu fosta Casă a Căsătoriilor şi Restaurantul Bulevard. El a înlocuit vechiul bust al Letiției Ignat-Homorâceanu, realizat în 1935 (la inițiativa scriitorului I.A.Basarabescu) şi deteriorat la bombardamentul din 1944. Aici îşi făceau primele fotografii tinerii  căsătoriți, imediat după ce spuneau “Da” la ofițerul stării civile. Din 2009 vor fi nevoiți să-şi găsească un alt loc, căci “casa”, intrată în posesia celui care a revendicat-o, a fost încuiată, iar căsătoriile se oficiază la Palatul administrativ. O propunere: Tinerii căsătoriți să se fotografieze la Monumentul poetului Nichita Stănescu

2005. Casă (patrimoniu arhitectonic) construită de arhitectul Toma Socolescu pentru avocatul Scarlat Orăscu, fost primar al Ploieştilor şi prefect al județului Prahova, în care funcţionează Policlinica pentru copii (imagini din interior)

Monument de artă plastică, bronz, realizat în 1902, de sculptorul Temistocle Vidali.  Statuia lui Radu Stanian (1840-1897), primar destoinic al Ploieştilor (1883-1888; 1890; 1896-1897- decedat în timpul ultimului mandat).  Imagini care datează înainte de primul război, din anii 1930 şi din 2005

În 1901 şi în 1939. Bulevardul Independentei (cu Statuia Vânătorilor, la primul rond)

Peste drum de gară, înspre centru; în stânga, bulevardul; în dreapta, str. Democrației

1922. Gara Ploesci/Ploieşti. O bijuterie care, după ce a fost bombardată monstruos în cel de a doilea război mondial şi a fost refăcută fără să se țină seama de arhitectura deosebită pe care a avut-o când a fost concepută, şi-a pierdut mult din valoare.

2010. Statuia Vânătorilor – în faţa Gării de Sud, unde, se pare, şi-a găsit locul

2010. La “Rondul întâi”, arhitectura modernă se confruntă cu cea clasică. Sediul în sticlă şi beton al “CONPET”  şi palatul construit de arhitectul Golinger pentru bulgarul Ghiță Stoenescu, mare băcan şi petrolist, în care a funcţionat câteva decenii “Policlinica cu plată”

Mahalaua Sfântul Ion

2005. Biserica Sfântul Ion. În partea din față a acesteia s-a înălțat, după proiectul arhitectului Toma T. Socolescu, în 1939, Monumentul Eroilor Prahoveni din Războiul de Întregire a Neamului, 1916-1919. În prezent, sunt în curs de execuție lucrări de extindere, consolidare şi modernizare.

Piața Legumelor, care se întindea din zona în care se află acum Piața Florarilor şi Librarilor, pe lângă restaurantul “Dealul Mare”, prin faţa fostei primării (cea nouă, din centru), până la întâlnirea cu Calea Câmpinii

1925. Piața Unirii. În fundal, biserica Sfânta Vineri

1925. Lipscani. În dreapta: “Banca Centrală Ploeşti”, deasupra magazinului “Mercur”, numit o vreme “Comaliment”

Strada Lipscani, așa-numita Uliță a bogasierilor

1923. Fațada Pasajului Cooperativa şi în interiorul pasajului, construit în 1896, pe strada Unirii, paralelă cu Lipscani (cu ieșire la vechiul Palat al Telefoanelor). Aici a fost construită Sala Cooperativa (400 locuri pe scaune, 100, în picioare) gazdă a spectacolelor artistice şi a întrunirilor politice, timp de o jumătate de secol

1929. Strada Franceză (din 1928, Mihail Kogălniceanu). În dreapta, clădirea mai înaltă (trei etaje, cu prăvălie şi atelier la parter), este construită de Toma T. Socolescu pentru croitorul Gheorghe Bogdan. Peste drum, în rând cu Farmacia “Traian” (unde a fost librăria “Cartea Rusă”), se afla Grand Hotel; după colţ, Foto Bell Ami

2005. Casa Ergas, aflată la întâlnirea străzii Franceză (azi, M. Kogălniceanu) cu Nicolae Bălcescu, construită prin 1870 de bancherul Ergas Avram Mamaciu. Aici a funcţionat o vreme prefectura. În 1915, aici  era cinema “Ergas”, între 1941 şi 1950, cinema “Colorado“. Azi, aici este Teatrul de păpuși “Ciufulici

2009. Strada Franceză. Cu vedere înspre Hotel Prahova şi înspre “Omnia”

1994. Casa rachierului Ioniţă Gheorghe, aflată la intersecţia străzii Gheorghe Doja cu strada Văleni (piață numită La Pistol), în care azi funcţionează Administrația Domeniului Public (ADP)

2009. Sediile Băncii Comerciale şi PECO, situate la intersecţia Oilor cu Văleni, în zona în care a fost Piața Pistol

2005. În spatele Halelor Centrale. În fundal (cu intrare pe strada Oilor, azi, Gheorghe Doja), Cârciuma, renumită într-o vreme, “Vatra Plăieșilor”

1923. Piaţa Unirei .

1929. Piața Unirei. La Statuia Libertății era stația de trăsuri. La parterul Primăriei erau magazine (se vede firma: “Trei stele albe”). Într-o latură şi vizavi, spre Monumentul Nichita Hristea Stănescu (nu este în cadru): restaurantul “Hora Țărănească”, “Ceasornicăria Prahova”, “…Appelberg Bomboneria lux Brașoveanca”, Lipscani, magazinul Mercur, un colţ din Pasajul Cooperativa. Prin chioșcurile cilindrice amplasate în colțurile parcului din faţa primăriei se transporta curent continuu

1940. Piața Unirei. Primăria cu magazine la parter. Staţia Getax. O căruță cu doi cai. Chioșcurile prin care se transporta curentul continuu. În fundal, intrarea pe Calea Câmpinei

Blocul în care se afla, la mezanin, Braseria “Intercontinental”, iar la parter Cinemascop “Ștefan Gheorghiu”

Hotel “Europa” cu restaurantul “Berbec”

Centrul cu palatul Culturii. Înainte de 1977, pentru că nu se demolase primăria

Centrul cu blocul care avea la parter Librăria “Librăria Noastră”

Centrul, cu Palatul administrativ, dar şi cu primăria, ceea ce înseamnă că este înainte de 1977

Statuia Libertății, în 1908

2010. Statuia Libertății, în compania palatului administrativ, nu cu mult deplasată de pe locul în care a fost dintotdeauna

2010. Locul în care se vede chioșcul de ziare şi autoturismul se afla „Grand Hotel”,  căruia Caragiale i-a adăugat, în bătaie de joc, şi « Victoria Română »

2005. Piațeta florarilor şi librarilor, pe locul unde a fost Piața Legumelor.

1999. Scuarul Nichita Hristea Stănescu, cu câteva zile înainte de  a se dezveli bustul monumental al poetului, realizat de sculptorul Ștefan Macovei.

1999. La dezvelirea bustului monumental al poetului Nichita Stănescu. Prezentarea mesajului care a fost îngropat, într-un tub de inox, la baza statuii În imagine, Romeo Hanganu, prefectul de Prahova, Horia Toma, primarul Ploieştilor, președintele consiliului județean, eu, Mariana, sora poetului.

Președintele Consiliului Județean Prahova, scriitorul Nicolae Breban, profesorul Pop Eugen, dascăl în liceu al poetului Nichita Stănescu, Mihai Cimpoi, membru al Academiei Române, președinte al Uniunii Scriitorilor din Basarabia, profesorul Ioan Groşescu (prezentator al festivităţilor), Eugen Simion, președintele Academiei, Sergiu Utză Băicoianu, coleg de liceu cu poetul

2010. După 11 ani de la dezvelire, în sfârșit, o iarnă adevărată

1935. Halele Centrale, inaugurate în 1930, în construcţie. În fundal, Palatul Şcoalelor Comerciale “Spiru Haret”, unde, după război, a funcţionat şi funcţionează  şi în prezent, Liceul, azi Colegiul Naţional “Ion Luca Caragiale”, fost “Sfinţii Petru şi Pavel”; în dreapta, în fundal, albă, turla Bisericii Sfânta Vineri

1935. Piața Veche, situată în faţa halelor Centrale (unde azi se află parcul), dărâmată în doar 3 zile, la începutul lunii noiembrie 1935. Pregătirea terenului pentru înființarea parcului, unde se află statuia lui Constantin Dobrogeanu Gherea, realizată de sculptorul Nicolae Kruch, în 1980

1960. Halele Centrale. Se văd autobuzele rusești “Zis” (aici aveau cap de linie), cu care se asigura transportul în comun

1972. Aici, din 1894 până în 1972, când se mută în „Casa Albă”, îşi are sediul Primăria Ploieştilor. Clădirea a fost demolată la fine anului 1977

1971. Ultimele zile ale clădirii primăriei. Alături, se află în construcţie Palatul administrativ, poreclit de localnici “Casa Albă”

Centrul, colțul dinspre bulevard, probabil prin 1950, cu statuia lui I. G. Duca, cu clădirile pe locul în care se află azi blocurile din spatele bustului monumental al poetului Nichita Stănescu

1965-1970. Centrul Ploieştilor

Poșta, în 1966, construită după planurile arhitectului (şi compozitorului) italian Enrico Fanciotti

După 1976. Strada Romană este obturată de „Casa Albă”. În dreapta, Cinema „23 August” (fost „Aro”), clădirea în care a funcţionat „Casa Cărții”

Hotelul Carol, situat la intersecţia străzii Romană cu Unirii, la capătul dinspre nord al Pasajului Cooperativa. (după configurația de azi, vizavi de intrarea la “Sala de 500 de locuri”, din incinta Palatului administrativ). După demolarea sa, aici s-a extins Palatul Telefoanelor, iar peste drum, pe o parte din suprafața în care s-a aflat grădina de vară a cinematografului “23 August” (fost “Aro”),  s-a construit, din banii cooperației meșteșugărești, Casa modei

1976. Centrul, când abia se finalizase clădirea Palatului administrativ (Casa Albă),  dar înainte de a fi demolată primăria

Palatul justiției după 1936 (în spatele său există parcul din faţa Halelor Centrale)

1960. Palatul Justiţiei, arhitect E. Doneaud şi Toma T. Socolescu, inaugurat în 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, devenit, după 1950, Palatul Culturii. Încă nu se demolaseră clădirile de pe Calea  Câmpinii (stânga) şi nici cele de pe strada Piața Mare (azi Emil Zolla) – dreapta. În a doua imagine se vede “blocul cu 7 etaje” şi blocurile din dreapta Palatului

2010. Aproximativ pe locul în care se află acest bloc,vizavi de intrarea B în Palatul administrativ, a fost casa bulgarului Hagi Buzilă/ „ Hanul Hagi Buzilă „ – aflată pe Uliţa Târgului -, construită în 1846, după planurile arhitectului N. G. Socolescu (bunicul lui Toma T. Socolescu) – închiriată, în 1858, de municipalitate pentru sediu al primăriei. În faţa acestui sediu s-a construit tribună, de la care a vorbit ploieștenilor domnul Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul vizitei la Ploieşti, pe 7 februarie 1859. Hanul a fost demolat în 1938, împreună cu alte construcții din împrejurimi, spre a a face „lumină” în jurul noului Palat al Justiţiei.

Pentru ușurarea identificării locului unde se afla, observaţi că în fundal se vede turnul cu ceas de la Halele Centrale, deci se afla, cu aproximație, vizavi de „intrarea B” de la Palatul administrativ

2010. În această casă, proprietatea lui Gheorgue Iordache Cantacuzino, construită în 1833,  situată aproape de intersecţia străzilor Dr. Bagdazar ( fostă Ion Philiu) şi Nicolae Bălcescu ( fostă Justiţiei, Poştei), a funcţionat, cu chirie, între 1835 şi 1850 primăria Ploieştilor

2005. Strada George Coşbuc (fostă Negustori). Se vede casa lui Ilie Minculescu Lumânăraru, în care a locuit băieţelul de şase ani, Ion Luca Caragiale, împreună cu tatăl său şi mama sa, în 1858.

Lăsată în paragină, clădirea de patrimoniu, care amintea de genialul scriitor, dar şi de un han din anii 1860, a fost demolată, în toamna anului 2006.

Mahalaua Sfântul Pantelimon

2005. Aici a fost, cândva, demult, Piaţa Anton

2005. Graniţa de Sud a mahalalei Sfântul Pantelimon. Pe strada Democraţiei, clădirea IPCUP, în apropierea podului peste calea ferată “de la Sud”

Mahalaua Sfânta Treime

Martie 1999. Celebra cârciumă “Pisica albă”, de pe strada Gh. Gr. Cantacuzino, care, după 1989, a fost lăsată să se ruineze, încât, la în-ceputul anului 2004, s-a prăbuşit de la sine. Această imagine este ultima în care se mai vede în picioare. Pictorul Ovidiu Paştina a imortalizat-o pe pânză, iar lucrarea se află în colecţia Constantin Trestioreanu.

Mahalaua Sfântul Spiridon

2005. Intersecţia La Geanabet (străzile Văleni cu Găgeni), unde decenii bune a fost mare forfotă, iar acum, după cât se vede, mai este încă

2005. Fosta Grădină cu birt “Crucea de piatră”, situată pe Strada Văleni, nr. 80, în locul unde se bifurcă strada Găgeni. Chiar în intersecţie se afla Hanul “Geanabet”, proprietatea comersantului G. C. Dobrescu, ales primar al oraşului în 1905.

2005. Cârciuma lui Panaitescu, ştiută sub numele de Birtul Văleni, sau La chinul beţivilor

2005. Fabrica de pâine de la bariera Văleni

2005. Dincolo de bariera Văleni, în apropierea rafinăriei “Vega” – Grupul şcolar

2005. Casă veche de pe strada Văleni

1993. Pe strada Văleni. În 2005 au dispărut firmele, iar casele sunt şi mai părăginite

Gara de Nord, în 1920 şi în 2005

Mahalaua Sfantul Nicilae Nou (Ispravnici)

2005. Biserica Sfântul Nicolae Nou, de pe strada Stadionului. Înălţată în 1816 de portăreasa Uţa Slătineanca, refăcută din temelie, în 1869, din iniţiativa lui Dimitrie Mârzea

2005. Clădirea Diviziei, de pe Strada Alexandru al II-lea, azi, Stadionului, construită în 1885, în aşteptarea altor locatari, deoarece comenduirea garnizoanei s-a mutat în noul său sediu, de pe strada Ştefan cel Mare

2005. Uzina Electrică, pe locul în care a fost casa lui Iordache Suslănescu, mulţi ani magistrat al Ploieştilor

2005. Şcoala (anexă a Şcolii nr. 21) şi grădiniţa (căreia i s-a dat numele poetului Nichita Stănescu) de pe strada Stadionului, construite, dacă nu integral pe cheltuiala lui Scorţeanu, cel puţin din iniţiativa lui. În grădiniţă, a fost descoperit un bust al acestuia, care a fost dezvelit în 2006, în holul şcolii,  căreia i s-a dat numele Scorţeanu

2005. “La Curelea”. La capătul străzii Alexandru Vlahuţă, în imediata apropiere a Parcului Străjerilor, unde a fost “Grădina Lipănescu”

2005. Strada Alexandru Vlahuţă. Aici a fost Grădina Paradis, apoi o făbricuţă de negru de fum, o secţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, sifonăria Baker, acum, S. C. Narcis S.R.

Mahalaua Sfântul Gheorghe Nou

2005. Biserica Sfântul Gheorghe Nou şi strada Boldescu

2005. Strada Transilvaniei, în Piața Sârbească. În casa cu etaj a funcţionat un magazin, iar alături, brutăria lui Capmare, unde, pe timpul foametei din 1945, se distribuia, pe cartelă, pâine din tărâțe de făină, amestecate cu mălai

Spitalul Boldescu, în 1935 şi în 2005, azi secţia de urologie a Spitalului judeţean, condusă în ultimele trei decenii de reputatul medic urolog Alfred Mertl

2005. Casa de pe Strada General Cernat, devenită Buciumului, azi Nichita Hristea Stănescu, nr.1, în care s-a născut poetul, la 31 martie 1933 – devenită Casă Memorială

Mahalaua Sfântul Haralambie

Mahalaua Sfântul Vasile

1978. Restaurantul ” Nord”

2005. Biserica Sfântul Vasile, ascunsă de blocuri

2005; 2010. Şcoala numărul 8, acum „Gimnaziul Sfântul Vasile „

30 noiembrie 1997, ora 10 a.m., pe o ploaie mocănească. La dezvelirea monumentului voievodului Mihai Viteazul, întemeietorul Târgului Ploieştilor

1995; 2010. Strada Gheorghe Doja (fostă Oilor), de la Fundătura 24 Ianuarie, înspre nord.

2010. Pe strada Gheorghe Doja (fostă Oilor). Noua clădire a Tribunalului, în stadiu avansat de finisare

2010. La granița de sud a mahalalei Sfântul Vasile, pe strada Oilor, chiar în apropierea fundăturii 24 Ianuarie. Sediul Inspecției în Construcții

Suburbia Sfântul Ştefan

2010. Şcoala numărul 5, azi, şcoală anexă a Liceului „Ion Luca Caragiale”, unde învaţă clasele I-IV. Aici, în anii 1940-1942, a urmat clasa I şi a II-a poetul Nichita Stănescu

2010. Biserica Sfântul Ștefan

Suburbia Sfânta Ecaterina

2005. Clădirea nouă a Direcției de Finanțe Publice

2005. Pe strada Rudului. Casa Ghicitoarei

2005. Casă veche pe strada Rudului

2005. Casa chiristigiului Zosim Danielescu (Rudului, 175), construită în 1913

2005. Spitalul Schuller-Sfetescu

2005. Sediul Pompierilor militari

2005. Restaurantul “Zorile”, aflat vizavi de pompieri

2005. Strada Călugăreni. Aici se afla granița satului țigănesc Rudu (strămutat în Mimiu), înainte de 1868, când au început lucrările la calea ferată

Suburbia Sfântul Tănase

2005. Cunoscuta cârciumioară de pe Domnişori, fardată à la Europa, gata să înfrunte economia de piaţă

1935. Garajul de autobuze

Suburbia Sfântul Sava

2005. Biserica Sfântul Sava, aflată în Cimitirului “Eternitatea”

2005. “Intrarea” în suburbia Sfântul Sava. Vedere de pe podul peste calea ferată

2005. Pe strada Industriei, în imediata apropiere a podului peste calea ferată, de la Gara de Sud. Casă construită în 1937

2005. Draperie de blocuri care acoperă « bucătăria » mahalalei

2005. Liceul “Uzinei 1Mai”, azi, “Upetrom”

Mimiu

2005. Clubul Rafinăriei “Astra”, lăsat în părăsire, ca si bătrâna rafinărie

2005. Biserica Sfânta Filofteia

2005. Casă de pe strada Smârdan

2005. În această casă de pe strada Fierarilor locuiesc “claie peste grămadă” 20 de fiinţe umane şi 4 câini. Clik pe imagine! Mărind, veţi observa: patru capete de copii, în fereastra din spatele femeii; o siluetă de copil, în cadrul uşii din dreapta… Asta-i ce se vede…

2005. Casă de pe strada Beiuş

2005. Copii care se joacă pe Strada Fierarilor. Când descoperă fotograful, pozează. Sunt 14 copii care provin din… 3 (trei) familii

2005. Magazinul mahalalei

2005. Şcoala din Mimiu

2005. Uzina “UBEMAR”

Bereasca

2005. cartierul Bereasca. Biserica Sfântul Antonie cel Mare

2005. cartierul Bereasca. Şcoala

2005. Cartierul Bereasca. Întreprinzători

2010. Parcul “Constantin Stere” de la Bucov (3 km est de Ploieşti) – Aleea Scriitorilor

2010. Constantin Stere, sculptura cu care se inaugureaza, în 30 nov. 2002, Aleea Scriitorilor. Sculptor Ştefan Macovei

2010. Constantin Stere, detaliu

26 iunie 2010. Deschiderea Muzeului Constantin şi Ion Stere, în conacul familiei din Parcul de la Bucov

Bustul (sculptor Ştefan Macovei) lui Constantin Stere, dezvelit în curtea conacului familiei, la 26 iunie 2010

2010. Garabet Ibrăileanu, inalţată în 2003. Sculptor Ştefan Macovei

2010. Nicolae Iorga, realizată în 2003. Sculptor Eugen Petri

2010. Mihail Sadoveanu, înălţat în 2005. Sculptor Justin Bratu

2010. Octavian Goga, înălţat în 2006. Sculptor Alfred Dumitriu

2010. Alexei Mateevici, înălţată în 2004. Sculptor Constantin Ionescu

2010. George Topârceanu, înălţat in 2005. Sculptor Dumitru George

2010. Calistrat Hhogaş, înălţat în 2004. Sculptor Nicolae Lupu

2010. Gala Galaction, înălţat în 2005. Sculptor Nicolae Lupu

2010. Liviu Rebreanu, înălţat în 2006. Sculptor Dumitru George

2010. Alexandru Brătescu-Voineşti, înălţat în 2006. Sculptor Constantin Ionescu